Alain Bosquet

Louis Janmot : Le Poeme de l'ame


CÎND PĂTRUNZI

Cînd pătrunzi
în adîncul tău,
orbită de sînge,
ca şi cum în ceaţă
ai strangula din greşeală un zeu,
nu descoperi nimic, nici carne nici suflet,
ci o nelinişte  cu plumbul ei,
şi, prea aproape de inimă,
lipită de cuget,
tu supravieţuieşti, fie şi un sfert de clipită,
doar ca să te închipui un diftong
în miezul unui poem.


WHEN YOU COME INSIDE

When you come
inside your depth,
blinded by the blood,
as in the mist
you would strangle by mistake a god,
you find nothing, neither flesh nor soul,
but an anxiety with its lead,
and too close to your heart
stuck to your mind,
you survive even for a quarter of a moment
only to imagine yourself a diphthong
in the middle of a poem.

Rumi

ÎNDRĂGOSTIŢII NU TRĂIESC PE PĂMÎNT

Îndrăgostiţii nu trăiesc pe 
         pămînt.
Ei sunt pe un nemărginit
         ocean
Fără început şi fără sfîrşit.


LOVERS DIDN'T LIVE ON THE EARTH

Lovers didn't live on 
        the earth.
They are on a boundless
          ocean
Without beginning and without end.

Rabindranath Tagore

UN ZÎMBET NEÎNCREZĂTOR SE-APRINDE-N OCHII TĂI...

Un zîmbet neîncrezător se-aprinde-n ochii tăi, cînd vin să-mi iau adio.
Atît de des am făcut-o încît, desigur, gîndeşti că mă voi întoarce curînd.
Să nu mint, aceeaşi îndoială mă stăpîneşte.Căci zilele primăverii revin an de an ; luna ne părăseşte pentru a ne lumina din nou ; florile se ivesc iar înflorind pe ramurile lor.
Şi s-ar putea ca acest bun-rămas să fie doar pentru a te afla iar mai tîrziu.
Totuşi crezare dă iluziei o clipă. N-o alunga cu grabnică cruzime.
Cînd îţi spun că te părăsesc pentru totdeauna crede-o cu adevărat şi lasă o perdea de lacrimi să întunece o clipă conturul împăienjenit al ochilor tăi.
Vei putea atunci să surîzi cum doreşti, cînd mă voi întoarce.


A SUSPICIOUS SMILE IS LIGHTING IN YOUR EYES...

A suspicious smile is lighting in your eyes, when I come to tell you farewell.
So often I did it, that, of course, you think that I shall return soon. Because the spring days return year after year ; the moon leaves us in order to light us again ; the flowers arise again blooming on their branches.
And it is possible that this farewell would be just to find you later again.
And yet, believe this illusion a moment. Don't sand it away with hurried cruelty.
When I tell you that I leave you forever, believe it truly and let a veil of tears to darken a moment the cobwebbed outline of your eyes.
You may then smile as you want, when I shall return.

William Wordsworth

SPLENDOARE ÎN IARBĂ

Deşi nimic nu poate aduce înapoi ora
Splendorii în iarbă, a gloriei în floare,
Nu vom plînge , ci vom găsi
Putere în ce-a rămas în urmă...


SPLENDOUR IN THE GRASS

Though nothing can bring back the hour
Of splendour in the grass, of glory in the flower,
We will grieve not, rather find
Strength in what remains behind...

( From  Ode on Intimations of Immortality )

Fernando Pessoa

FIECARE ÎMPLINEŞTE DESTINUL

Fiecare împlineşte destinul care îl împlineşte,
Şi işi doreşte destinul pe care şi-l doreşte ;
Nu împlineşte ceea ce îşi doreşte,
Nici nu-şi doreşte ceea ce împlineşte.

Precum pietrele mărginind straturile de flori
Ne-a rînduit si pe noi Fatumul, şi aici rămînem ;
Căci Soarta ne-a aşezat 
Acolo unde avem să fim.

Nu am putea dobîndi o mai bună cunoaştere
Despre ce ni se întamplî decat prin cele ce ni se întamplă.
Sa împlinim deci ceea ce suntem.
Nu ne-a fost dat nimic mai mult.



EACH OF US FULFILS THE DESTINY

Each of us fulfils the destiny that fulfils him,
And wants the destiny that he wants ;
He doesn't fulfil what he wants,
Nor he wants what he fulfils.

Like the stones bordering the flowerbeds
Fatum has ordained us, and here we stay ;
For Fate has placed us
Where we have to be.

We couldn't acquire a better knowledge
About what happens to us, but by what happens to us.
So let's fulfil what we are.
We were given nothing more.

Georgia Johnson

INIMA UNEI FEMEI

Inima unei femei răsare odată cu zorile,
Ca o pasăre singuratică, uşor bătand din aripi, fară-ncetare zburînd,
Departe peste tunurile vieţii ţi peste văi colindă
Pe urmele acelor ecouri în care vrea să se adăpostească.

Inima unei femei se-ntoarce odată cu noaptea,
şi intră înapoi ca-ntr-o colivie straină
Şi-ncearcă să uite că a visat la stele
In timp ce se sfarmă, sfarmă, sfarmă de zabrelele ce-o adapostesc.


THE HEART OF A WOMAN

The heart of a woman goes forth with the dawn,
As a lone bird, soft winging, so restlessly on,
Afar o'er turrets and vales does it roam
In the wake of those echoes the heart calls home.

The heart of a woman falls back with the night,
And enters some alien cage in its plight
And tries to forget it has dreamed of the stars
While it breaks, breaks, breaks on the sheltering bars.

Jorge Luis Borges

TU

Un singur om s-a născut, un singur om a murit pe pamînt.
A afirma contrariul este pur şi simplu statistică, este o adunare imposibilă.
Nu mai putin imposibilă decît a aduna mirosul ploii cu visul pe care l-ai visat azi-noapte.
Acest om  e Ulise, Abel, Cain, primul om care a întocmit constelaţiile,
omul care a înalţat cea dintîi piramidă, omul care a scris hexagramele din Cartea Schimbarilor,
faurul care a săpat runele pe spada lui Hengist, arcaşul hoinar Tamberskelver,
Louis de Leon, librarul care l-a zamislit pe Samuel Johnson, grădinarul lui Voltaire, 
Darwin la prora corabiei Beagle, un evreu în camera de gazare, iar, cu timpul, tu si eu.

Un singur om a murit la Ilion, la Metauro,la Hastings, la Austerlitz, la Trafalgar, la Gettysburg.
Un singur om a murit în spitale, în naufragii, în singratatea apăsătoare, în alcovul lenei şi al dragostei.
Un singur om a privit revărsatul zorilor.
Un singur om a simţit in cerul gurii răcoarea apei, gustul fructelor si al cărnii.
Vorbesc despre singurul, despre unul, despre cel care întotdeauna e singur.


YOU

One man was born, one man died on the earth.
To say otherwise is simply statistics, is an impossible addition.
Nor less impossible than to add the smell of the rain with the dream that you dreamt last night.
This man is Ulysses, Abel, Cain, the first man who made up the constellations,
the man who built the first pyramid, the man who wrote the hexagrams in the Book of Changes,
who forged the runes carved on Hengist's sword, the roving archer Tamberskelver,
Louis de Leon, the bookseller who conceived Samuel Johnson, Voltaire's gardner, Darwin at the prow of the ship Beagle, a Jew in the gasification chamber, and, with the time, you and me.

One man died at Ilion, at Metauro, at Hastings, at Austerlitz, at Trafalgar, at Gettysburg.
One man died in the hospitals, in shipwrecks, in the overwhelming loneliness, in the alcove of laziness and love.
One man looked at the daybreak.
One man felt the cool water  in his palate, the taste of meat and fruit.
I am talking about the only one, about who is always alone.

Fujiwara No Kiyosuke

DE VOI MAI TRAI MULT

De voi mai trai mult
O sa-mi para minunata
Vremea de acuma :
Trista varsta de-altadata
Astazi mi-e atat de draga...

IF I SHALL LIVE LONGER

If I shall live longer
The present time
Will seem to me wonderful:
The sad age of once
Is so dear to me now...

Rumi

INDRAGOSTITII

Indragostitii

vor bea vin zi si noapte.

Vor bea pana vor putea sa alunge valurile mintii

si pana vor topi rusinea

si modestia.

Cand esti indragostit

trupul, mintea, inima si sufletul

nici nu mai exista.

Sa fiti la fel - indragostiti.

Si nu veti mai fi niciodata 

singuri.


THE LOVERS

The lovers
will drink wine night and day.
They will drink until they could banish the veils of the maind
and until they melt shame
and modesty.
When you are in love
your body, mind, heart and soul
no longer exist.
Be alike the lovers.
And you will never be
alone.

Sylvia Plath

 

SUNT VERTICALA

Dar as prefera orizontala.

Eu nu sunt un arbore cu radacinile adanc infipte in pamant

Din care sorb minerale si dragoste materna

Ca sa pot straluci infrunzind, in fiecare primavara,

Nici nu port frumusetea unui razor din gradina

Ca sa atrag partea mea de culori uluitoare si suspine,

Fara a sti ca in curand toate petalele se vor scutura.

In comparatie cu mine un arbore este vesnic,

Iar corola unei flori, nu prea inalta, dar indrazneata.
Si eu imi doresc longevitatea unuia si indrazneala celeilalte.

In aceasta seara, in lumina infima a stelelor,

Arborii si florile si-au pus la presat parfumurile reci,

Iar eu trec prin ele, dar nici unul nu ma observa.

Uneori ma gandesc ca numai atunci cand dorm

Trebuie sa le seman cu adevarat.

Gandurile se estompeaza.

Asadar e mai natural sa ma-ntind.

Astfel cerul si cu mine ne deschidem unul altuia sufletul.

Si cand ma voi intinde pentru ultima oara voi deveni chiar utila.

Abia atunci putea-vor arborii sa m-atinga, abia atunci florile-si vor face timp pentru mine.



I AM VERTICAL

But I would rather be horizontal.
I am not a tree with my root in the soil
Sucking up minerals and motherly love
So that each March I may gleam into leaf,
Nor am I the beauty of a garden bed
Attracting my share of Ahs and spectacularly painted,
Unknowing I must soon unpetal.
Compared with me, a tree is immortal.
And a flower-head, not tall, but more startling.
And I want the one's longevity and the other's daring.


Tonight in the infinitesimal light of the stars
The trees and the flowers have been strewing their cool odors.
I walk among them, but none of them are noticing.
Sometimes I think that when I am sleeping
I must more perfectly resemble them.
Thoughts gone dim.
It is more natural to me lying down.
Then the sky and I are in open conversation,
And I shall be useful when I lie down finally.
Then the trees may touch me for once and the flowers have time for me.

Rabindranath Tagore

O, NEBUNULE, CARE INCERCI

O, nebunule , care incerci

pe tine insuti sa te cari

pe proprii tai umeri,

o, cersetorule, care vii sa cersesti

la propria ta usa !

Lasa-ti povara in mainile aceluia

care poate sa ti-o care toata

si nu privi cu jind in urma niciodata !

Dorinta ta lumina lampii-o stinge

de cum rasuflul i-l atinge

cel pacatos !

Sa nu primesti nici daruri, nici odoare,

din palmele-i murdare.

Primeste doar ce-ti daruie

cel ce-n iubire sacra staruie.


OH, FOOL, WHO ARE TRYING

Oh, fool, who are trying
you yourself to carry
upon your own shoulders,
oh, beggar, who come to beg
at your own door !
Leave your burden in the hands of the one
who can carry it all
and never look back with envy !
Your desire the light of the lamp puts off
as soon as its breath touches
the sinner !
Do not accept gifts or jewels
from his dirty hands.
Get only what is giving to you
the one who lasts in sacred love.

Juan Ramon Jimenez

A LUAT CU SINE VANTUL...

A luat cu sine vantul toti nourii tristetii.

E verdele gradinii nou nestemat tezaur ;

Se-ntorc in stoluri pasari pe urma frumusetii

Si asfintitul naste livezi-livezi, de aur.

Aprinde-ma, crepuscul ! Parfum ma fa. Scrumeste

Tu sufletu-mi, si fa-mi-l ca tine : apus de soare.

Desteapta-mi ce am vesnic, ce arde, ce iubeste...

Si vantul de uitare sa-si ia ceea ce doare.



THE WIND HAS TAKEN WITH HIM...


The wind has taken with him all the clouds of the sadness.
The green of the garden is now precious tresure ;
Birds are coming back in flocks on the footsteps of the beauty
And the dusk gives birth to orchards-orchards of gold.


Light me up, twilight ! Make me a fragrance. Ash
My soul and make it like you : a sunset.
Awake inside me what I have eternal, what is burning, what is loving...
May the wind of oblivion take with him what hurts...

Lina Zeron

HARPA DE UMBRA

Doar atasata de cantarea sufletului
iubirea dainuie.
Asa cum focul arde pe culme
niciodata nu se preschimba in vin vechi
pentru ca este harpa de umbra si lumina.

HARP OF SHADOW

Only attached to the song of the soul
love is lasting.
As the fire is burning on the top
it never changes in old wine
because it is a harp of shadow and light.