vineri, 31 ianuarie 2014

Rumi



FAŢA MEA ESTE CA SPINII

Faţa mea este ca spinii
şi a Ta precum floarea.
Fără să fie împreună acestea,
nu poate fi creat trandafirul.
La prima privire, floarea şi spinii
nu seamănă.
Dar priveşte-i prin ochii mei,
şi vei rîde în faţa
acestei grădini a bucuriei.

Traducere de Simona Trandafir



IL MIO VISO RASSOMIGLIA ALLE  SPINE

Il mio viso rassomiglia alle spine,
La Tua rassomiglia alla rosa.
Se non fossero insieme queste,
la rosa non puo essere creata.
Alla prima vista, il fore e le spina
non rassomigliano.
Ma guardali attraverso i miei occhi,
e riderai dinanzi
a questo giardino della gioia.



MY FACE IS ALIKE THE THORNS

My face is alike the thorns,
Yours is a,like the flower.
If they are not together
the rose couldn't exist.
At first glance, the thorns and the flower
are not alike.
But look them through my eyes
and you'll laugh
in front of this garden of joy.

marți, 28 ianuarie 2014

Rabindranath Tagore



BELŞUGUL FĂRĂ MARGINI...

Belşugul fără margini nu-ţi este dat ţie, răbdătoarea şi trista mea mumă ţărînă !
Trudeşti ca să umpli gurile copiilor tăi, dar hrana ta nu-ndestulează.
Bucuria pe care ne-o dărui nu este niciodată desăvîrşită.
Plăpînde sunt jucăriile pe care le dai copiilor tăi.
Toate nădejdile noastre flămînde nu le poţi împlini, dar pentru asta trebuie, oare, să te părăsesc ?
Surîsul tău adumbrit de suferinţă încîntă ochii mei.
Dragostea ta, ce nu cunoaşte-mplinirea,
e scumpă inimii mele.
Din sînul tău ne-ai hrănit cu viaţă, dar nu cu nemurire, de aceea ochii tăi stau mereu de veghe.
De milenii lucrezi cu culoare şi cîntec, dar cerul tău nu este clădit, ci numai o vagă presimţire a lui.
Deasupra frumuseţii zidirilor tale atîrnă ceaţa lacrimii.
Îmi voi revărsa cîntecele-n inima-ţi mută şi iubirea mea-într-a ta.
Prin muncă îţi voi aduce prinos.
Ţi-am văzut faţa străvezie şi-ţi iubesc pulberea întunecată, Mumă Ţărînă !

Traducere de Iv. Martinovici




L'INFINITA ABBONDANZA...

L'infinita abbondanza non e regalata a te,mia paziente e triste madre terra!
Stai faticando per empiere le bocche dei tuoi bambini, ma il tuo nutrimento non sazia.
La gioia che tu offri a noi non e mai perfetta.
Deboli sono i giocattoli che dai ai tuoi bambini.
Tutte le nostre affamate speranze non puoi nutrire, ma per questo bisogna forse abbandonarti?
Il tuo sorriso ombreggiato di sofferenza fa il diletto dei miei occhi.
Il tuo amore mai compiuto, e caro al mio cuore.
Dal tuo seno ci hai nutrito di vita, ma non d'immortalita, percio i tuoi occhi stanno sempre a veglia.
Da millenni lavori con colore e canto, ma il tuo cielo non e edificato, ma un vago presentimento di esso.
Sopra la bellezza dei tuoi costrutti pende la nebbia di una lacrima.
Riversero i miei canti nel tuo silenzoso cuore e il mio amore nel tuo.
Lavorando ti portero un'omaggio.
Ho visto il tuo chiaro viso, e amo la tua scura polvere, Mamma Terra!




THE BOUNDLESS ABUNDANCE...

The boundless abundance wasn't given to you, my pacient and sad mother dust !
You are striving to fill your children's mouths, but your food are not satisfying.
The joy that you give to us is never complete.
Frail are the toys you give to your children.
All our hungry hopes you can not fulfill, but for it have I, perhaps, to leave you ?
Your smile shadowed by suffering delight my eyes.
Your love, that knows no fulfillment, is dear to my heart.
From your bosom you fed us with life, but not with immortality, so your eyes are always on watch.
For millenia you work with colors and songs, but your sky is not built, but only a vague feeling of it.
Above the beauty of your creations are hanging the mist of the tear.
I shall pour my songs in your silent heart and my love - in yours.
Through my work I'll bring you a homage.
I saw your clear face and I love your dark dust, Mother Earth !

luni, 27 ianuarie 2014

Dragomir Brajkovic



INSULE ALE CERULUI

Insule ale cerului depărtări împăcate
Oare şi belşugul vostru mă va stinge
În mine e o bănuială ciudată
Inima mi-e străpunsă de înălţimi.

Insule ale cerului plăsmuite în teamă
Iată vă pomenesc ca pe un ultim refugiu
Eu plin de pămîntul acesta greu şi inert
Căruia înălţimile îi ţipă în inimă.

În zadar şi inert străbătu lumea
Această rază blestemată a trupului meu
Beată de nemărginirile cerului
Nesfîrşite întinderi şi tihnă vroia.

Şi dacă îmbătat ţîşnesc ca o jerbă
Calmul vostru să-mi îmblînzească zborul acesta
Insule ale cerului trupul meu
Ca pe o împăcare şi izbăvire vă caută.

Traducere de Slavco Almăjan



ISOLE DEL CIELO

Isole del cielo lontananze placate
Forse la vostra ricchezza mi spegnera
Dentro di me c'e uno strano sospetto
Il mio cuore e traffitto dalle altezze.

Isole del cielo create nella paura
Ecco parlo di voi come di un ultimo rifugio
Son colmo di questa terra pesante ed inerte
A cui le altezze gridano nel cuor.

In vano ha percorso il mondo
Questo maledetto raggio del mio corpo
Inebriato dalle immensita del cielo
Sconfinate distese e pace voleva.

E se ubriaco mi precipito come una scintilla
Il vostro calmo plachera questo mio volo
Isole del cielo il mio corpo
Come una salvezza vi cerca.



ISLANDS OF THE SKY

Islands of the sky peaceful distances
Maybe your riches will extinguish me
Inside me it is a strange presumption
My heart is stuck with the heights.

Islands of the sky created in fear
Here I speak of you as a last refuge
I am full of this heavy and still earth
The heights scream in my heart.

In vain it  have crossed the world
This accursed ray of my body
Drunk with the infinity of the sky
Boundless spaces and peace it wanted.

And if I gush out like a fire sheaf
Your calmness may tame this flight
Islands of the sky my body
As a salvation looks for you.


vineri, 24 ianuarie 2014

Ernst Stadler

             

PROSTITUATA


Lunecasem parcă din brațele Domnului în brațele lumii;

stăruia încă mîngîierea mîinilor sale
ce-mi învolburaseră sînii, îi stăruia
și spada iubirii, acea care grea de plăcere
îmi păîtrunsese-n trup vătămîndu-l,
și zăbovind voluptuoasă coborî în beznele sîngelui,
cînd iată că trupul acesta, îmbiat tuturor
se și culcase printre perne sărace.
Și ori de cîte ori mă îngropam sub fiori
lui îi dăruiam pîntecul meu.
Și-n clipa cînd lumea mă lovea cu nemiloase cuvinte
chin luminos se înălța
iar șinta încercării lucea în mari depărtări
Rînceda hrană primită
cu ocară și scîrbă era binecuvîntata cuminecătură
pe care gura o lua din blîndele-i mîini,
și fiecare plăcere era răcorită în sîngele  rănilor
sale adînci,
fiecare durere, spălată de scînteile dragostei sfinte.
Din pivniți, din tavernele porturilor și din ascunsele
străzi cu bordeluri -
acolo unde sufletul parcă desprins, rătăcește
între carne și vis -
a și început să răsară primăvărateca voce
chemînd la înviere și nuntă.

Traducere de Petre Stoica



LA PUTANA


Sembra di aver scivolato dalle braccia del Signore nelle braccia del mondo;

durava ancora la carezza delle sue mani
che avevano riscaldato i miei seni, durava
anche la spada dell'amore, quella che pesante per il piacere
aveva penetrato il mio corpo a ferirlo,
e indugiando voluttuosa e scesa nelle oscurita del sangue,
quando questo corpo, offrito a tutti
giaceva gia tra poveri cuscini.
E quante volte mi sepellivo nei brividi
a lui regalavo la mia ventre.
E quando la gente mi colpiva con parole spietate
luminoso tormento si alzava
ed il bersaglio della prova splendeva lontano.
Il rancido cibo ricevuto
con rimprovero e repulsione era la benedetta ostia
che la mia bocca prendeva dalle sue bune mani,
ed ogni piacere era rinfrescata nel sangue delle sue
profonde ferite,
ogni dolore, lavata dalle scintille del santo amore.
Dalle cantine, dalle taverne e dalle nascoste
strade dai bordelli -
la dove l'anima  distaccata, vaga
tra carne e sogno -
e gia cominciata a spuntar la primaverile voce
chiamando alla resurrezione e alle nozze.



THE HOOKER


It seemed that I have slipped from the arms of the Lord in the arms of the world;

It still lasted the caress of his hands
that have warmed my bosom, it lasted
the spear of the love that heavy with pleasure
has penetrated my body wounding it,
and voluptuously delaying has descended in the darkness of my blood,
when this body, offered to anybody
was laying among poor pillows.
And whenever I was sinking in the thrills
to him I used to offer my womb.
And when the people stroke me with merciless words
bright pain raised
and the target of the trial were lighting in the distance.
The moldy feeding got
with insult and repulsion was the blessed host
that my mouth took from his good hands,
and every pleasure was cooled in the blood of his
deep wounds,
every pain, washed by the sparks of his holy love.
From the cellars, from the taverns and from the hidden
streets with brothels -
there where the soul detached wanders
between flesh and dream,
has just begun to rise the spring voice
calling to resurection and to wedding.



marți, 21 ianuarie 2014

Guillaume Apollinaire




SEMN

Regelui Semn al Toamnei sînt supus
Iubesc fructele, detest florile din crîng
Regret sărutările dăruite ce s-au dus
Ca un nuc scuturat durerile vîntului îmi plîng.

Toamna mea eternă, sezonul meu mental
Mîinile amantelor trecute somnul îți presară
O soață ca o umbră mă urmează fatal
Porumbeii își iau ultimul zbor astă seară.

Traducere de Constantin Popescu și Toma Grigorie



SEGNO

Al Re Segno del Autunno sono il soggetto
Amo le frutta, odio i fiori del bosco
Rimpiango i baci regalati ormai perduti
Come un noce nudo piango i miei dolori al vento.

Il mio etern autunno, la stagion della mia mente
Le mani delle amanti passate il mio sonno spargono
Una sposa come un'ombra mi segue fatalmente
I piccioni  stasera volano per l'ultima volta.



SIGN

Of the King Sign of Autumn I am the subject
I love the fruits, I hate the wild flowers
I regret the offered kisses now lost
Like a naked walnut tree I cry my sorrow to the wind.

My eternal autumn, the season of my mind
The hands of the past mistress sprinkle my sleep
A wife like a shadow fatally follows me
The pigeons this evening will fly for the last time.

duminică, 19 ianuarie 2014

Pablo Neruda



TIGRUL

Eu sînt tigrul...
Te pîndesc în desişuri vaste,
vaste ca lingourile
de minereu topit...

Rîul alb creşte sub zăpadă...
Apari...

Goală, te scufunzi...
Aştept...
Atunci, dintr-un salt
de foc, de sînge, de dinţi,
dintr-o lovitură, îţi sfîşii
pieptul şi coapsele.

Îţi beau sîngele şi-ţi rup membrele
unul cîte unul.

Şi rămîn priveghind
ani întregi în pădure
oasele tale, cenuşa ta,
nemişcat şi departe
de ură şi de mînie,
dezarmat de moartea ta,
şfichiuit de liane,
nemişcat, în ploaie,
strajă neînduplecată
a dragostei mele ucigaşe!

Traducere de Aurel Covaci



LA TIGRE

Io sono la tigre...
Ti spio nei vasti boschetti
vasti come i lingotti
di minerale fuso...

Il fiume bianco s'aumenta sotto la neve...
Vieni...

Nuda, ti tuffi...
Attendo...
Allora, ad un balzo
di fuoco, di sangue, di denti,
ad un colpo, sbrano
il tuo petto e le coscie.

Bevo il tuo sangue e rompo le tue membra
uno ad uno.

E resto a vegliare
anni interi nel bosco
le tue ossa, il tuo cenere,
immota e  lontana
dall'odio e dalla rabbia,,
disarmata dalla tua morte,
frustata dalle liane,
immobile, nella pioggia,
guardia implacabile
del  mio amore micidiale.



THE TIGER

I am the tiger...
I watch you in the vast thickets,
vast as the ingots
of melted ore...

The white river grows under the snow...
You come...

Naked, you dive...
I wait...
Then, with one leap
of fire, of blood, of teeth,
at one hit, I tear to peaces your limbs
one by one.

And I stay watching
years in the woods
your bones, your ashes,
motionless and far
from hatred  and anger,
disarmed because your death,
lashed by the creepers,
still, in the rain,
unyielding guard
of my deadly love!

vineri, 17 ianuarie 2014

Gioacchino Belli



REFLECȚIE IMORALĂ DESPRE COLISEU

Aceste-arcade sparte-n raza lunii
Ce ispitesc pe meșterii culorii
Să le picteze, printre cruci, petunii,
Și arbori plini de vesele prigorii,

Pe vremea cînd domneau imperatorii
Era amfiteatru unde unii
Grăbeau să-i vadă pe gladiatorii
Ce se-nfruntau cu spada ca nebunii.

Aici aflau aceia încîntare
Privind creștinii hărăziți pierzării,
Călcați și sfîrtecați în colb de fiare.

Atunci atîta plîns și răutate!
Iar azi - ce calm! O, joc al întîmplării!
Ah, lume, lume! Cum se schimbă toate!

Traducere de Ștefan Augustin Doinaș și Florian Potra



IMMORAL REFLECTION ON COLOSSEUM

These broken arcades in the moonlight
That tempt the masters of the colour
To paint them among the crosses, flowers,
And trees full of jason birds,

In the time when emperors ruled
Was an amphitheater where some people
Used to hurry for seeing the gladiators
Who were madly fighting.

Here they found their pleasure
Seeing the cristians destined to die,
Stepped on and torn to pieces by the beasts.

Then so much crying and wickedness!
And now - what a peace! Oh, game of fate!
Oh, world, world! How everything has changed!

marți, 14 ianuarie 2014

Nicolas Guillen



VÎNTURILE

Nu vă puteți închipui
cum umblau vînturile astă noapte.
Au fost văzute,
aveau ochii scînteietori,
coada lungă și țeapănă.

Nimic n-a putut să le abată din drum,
(nici rugăciuni, nici blesteme),
din drumul unei colibe, al unei bărci singuratice,
al unei ferme,
al tuturor acestor lucruri trebuincioase,
pe care le nimicesc în neștire.

Pînă ce azi-dimineață le-au adus legate,
prinse pe negîndite,
cînd rătăceau gînditoare,
galeșe, îndrăgostite,
pe lîngă un cîmp de dalii.

Traducere de Maria Banuș



I VENTI

Non potete immaginarvi
come camminavano i venti sta notte.
Sono stati visti,
avevano occhi brillanti,
la coda longa e rigida.

Nulla e stato capace di fermarli,
(ne preghiere, ne maledizioni)
davanti a una baracca, a una solitaria barca,
ad una azienda,
a tutte queste cose utili,
che distruggono inconsapevoli.

Fino che sta mattina li hanno portati allacciati,
presi all'improviso,
quando vagavano pensierosi,
innamorati
preso a un campo di dalie.



THE WINDS

You cannot imagine
how the winds were blowing this night.
They have been seen,
they had the eyes bright,
their tail long and rigid.

Nothing was able to stop them,
(neither prayers, nor curses)
before a hut, a lonely boat,
a farm,
before all this useful things
that they  unknowingly destroy.

Until this morning when they was caught
suddenly
while they were wandering thoughtful,
in love
around a field of dahlias.

vineri, 10 ianuarie 2014

Paul-Marie Lapointe





HIBERNĂRI

eu las să zboare în tine păsări albe

păsări puține-s albe afar-de porumbei
de n-au trăit în iarnă
înfipți ca niște cruci în spațiu
o desfășurare de uscăciune și de friguri
la fel de ciudați ca zăpada
are ea altă grijă decît să se aștearnă pe noi și peste sate peste cuiburi

ramuri printre pietrele sculptate de vînt

morții noștri nu-și iau zborul
de nu-nlăuntrul nostru

ca și copiii ce-i avem
croindu-și drumul lor în suflet
păsări albe aeriene oase.

Traducere de Ovidiu Cotruș



IBERNAZIONI

io lascio volare in te uccelli bianchi

pochi sono gli uccelli bianchi all'infuori delle colombe
se non vissero all'inverno
ficcate come croci nello spazio
una distesa di secchezza e di freddo
tanto strane come la neve
che non ha altra cura che stendersi su di noi sui villaggi sui nidi

rami tra i sassi scultati dal vento

i nostri morti non volano
se non dentro di noi
come i nostri bambini
facendo la loro strada nell'anima
uccelli bianchi aerei ossa.



HIBERNATIONS

I let fly white birds inside you

there are a few white birds out of the doves
if they have not lived in winter
stuck like crosses in the space
a stretch of dryness and cold
as strange as the snow
has it another care but stending on us on the villages on the nests

branches among the stones cut by the wind

our dead do not  fly
but inside us
like our children
making their way in our souls
white birds airy bones.

miercuri, 8 ianuarie 2014

Ingeborg Bachmann





CÎNTEC DE REFUGIU

Dragostea are un triumf și moartea are unul,
timpul și timpul după aceea.
Noi nu avem niciunul.

Numai căderea stelelor în preajma noastră. Reflex și tăcere.
Dar cîntecul despre praf după aceea
va crește deasupră-ne.

Traducere de Petre Stoica



CANZONE DI RIFUGIO

L'amore ha il suo momento di trionfo e la morte ne ha uno,
il tempo e il tempo dopo.
Noi non abbiamo alcuno.

Solo il cadere delle stelle in giro. Riflesso e silenzio.
Ma il canto della polvere poi
crescera sopra di noi.



SONG OF REFUGE

Love has its moment of triumph and the death has one,
the time and the time after.
We have no one.

Only the falling of the stars around us. Reflex and silence.
But the song of the dust
will grow over us.


duminică, 5 ianuarie 2014

Ernst Wilhelm Lotz




NOPŢILE MELE

Nopţile mele sfîrtecate de ţipete răguşite.
O rană deschisă. O gură
taie durerea de sticlă.
Pe fereastră un strigăt a pîlpîit înăuntru
plin de vară, inimă, frunze.
Un plîns a venit. Vine tari ameninţară.
Mereu o jale pluteşte peste nopţile noastre.
Smucim cuverturile,
strigăm după somn. Un torent de sînge tălăzuieşte.
Şi ne azvîrle în sus, cînd zorii, tîrziu, înfloresc.

Traducere de Maria Banuş



LE MIE NOTTI

Le mie notti stracciate da gridi rauci.
Una ferita aperta. Una bocca
taglia il dolore di vetro.
Per la finestra un grido crepito dentro
pieno d'estate, cuore, foglie.
Un pianto e arrivato. Vene dure hanno minacciato.
Sempre un pianto si libra sopra le nostre notti.
Strappiamo le coperte,
gridiamo nel sonno. Un torrente di sangue ondeggia.
E ci butta su, quando l'alba, tardi, fiorisce.



MY NIGHTS

My nights broken by thick shouts.
An opened wound. A mouth
cuts the pain of glass.
Through the window a shout has flared inside
full of summer, heart, leaves.
A crying has come. Hard veins have threatened.
Always a crying is soaring over our nights.
We pull off the blankets,
we call in the sleep. A torrent of blood is waving.
And throws us up, when the dawn, late, flowers.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...