Wallace Stevens

MOTIVUL METAFOREI

Iţi place să-l dibui sub pomii tomnatici:
Toate-s atunci jumătate intrate în moarte.
Vîntu-i beteag, trăgîndu-şi piciorul prin frunze,

Îndrugîndu-şi rostirile sterpe.
Primăvara, la fel, te simţeai foarte bine,
Cu sfertul din lucruri boit jumătate,

Cu cerul cumva mai senin, cu nori în topire,
Cu pasărea - una - stingheră; cu luna obscură -
O lună obscură luminînd peste lumea obscură,

Alcătuită din lucruri grăite mereu cu jumătate de gură;
Iar tu, niciodată tu însuţi:
De altfel nici n-a trebuit, - şi de ce să fi vrut

Să rîvneşti desfătarea schimbării:
Cînd motivul metaforei se reazămă-n teama
De miezul primar al amiezei depline,

De ABCedarul fiinţei.
De călirea fierului roşu, de-albastrul
Şi purpura nicovalei bătute, de sunetul tare,
- oţel învrăjbit cu aluzia calpă, - teama de fulguraţia tăioasă
A vital arogantului, fatal dominantului X final.

Traducere de Andrei Brezianu

IL MOTIVO DELLA METAFORA

Ti piace trovarlo sotto gli alberi d'autunno:
Tutte le cose sono allora mezzo morte.
Il vento e malato, trascinando il suo piede tra le foglie,

Balbettando le sue sterili parole.
Nella primavera, lo stesso, ti sentivi benissimo
Con il quarto delle cose mezzo dipinto,

Con il cielo piu sereno, con lo sciogliere delle nuvole,
Con l'uccello - uno - solo; con la luna scura -
Una luna scura illuminando il mondo scuro,

Fatta di cose dette sempre con mezza bocca;
E tu, mai te stesso:
Non bisogna, - e perche vorresti

Desiderare il delizio del cambiare:
Il motivo della metafora sta nella paura
Del mezzo primario del pieno pomeriggio,

Del Abecedario dell'essere.
Del temprare del ferro rosso, del suono forte,
- Acciaio arrabbiato dall'allusione falsa, - la paura della folgorazione tagliente
Dell'arrogante, fatalmente dominante X finale.