luni, 3 februarie 2014
Roger McGough
POEM DE VIS
Într-un ungher al odăii mele
creştea un pom
un pom fericit
propriul meu pom
cu frunze catifelate
cum e carnea.
Păsările lui îmi cîntau poeme
apoi deodată
doi oameni
cu zîmbete înţelegătoare
şi topoare
făcute din scuze false
au venit să-l doboare
mi se pare că ieri
sau alaltăieri
- cred că era alaltăieri.
Traducere de Petre Solomon
POEMA DI SOGNO
In un angolo della mia stanza
cresceva un albero
un albero felice
il mio proprio albero
dalle foglie di veluto
come la carne.
I suoi uccelli cantavano delle poema
poi all'improvviso
due uomini
dai sorrisi comprensivi
ed ascie
fatte da false scuse
sono venuti ad abbatterlo
mi sembra che ieri
oppure l'altro ieri
- penso ch'era l'altro ieri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.