duminică, 5 ianuarie 2014

Ernst Wilhelm Lotz




NOPŢILE MELE

Nopţile mele sfîrtecate de ţipete răguşite.
O rană deschisă. O gură
taie durerea de sticlă.
Pe fereastră un strigăt a pîlpîit înăuntru
plin de vară, inimă, frunze.
Un plîns a venit. Vine tari ameninţară.
Mereu o jale pluteşte peste nopţile noastre.
Smucim cuverturile,
strigăm după somn. Un torent de sînge tălăzuieşte.
Şi ne azvîrle în sus, cînd zorii, tîrziu, înfloresc.

Traducere de Maria Banuş



LE MIE NOTTI

Le mie notti stracciate da gridi rauci.
Una ferita aperta. Una bocca
taglia il dolore di vetro.
Per la finestra un grido crepito dentro
pieno d'estate, cuore, foglie.
Un pianto e arrivato. Vene dure hanno minacciato.
Sempre un pianto si libra sopra le nostre notti.
Strappiamo le coperte,
gridiamo nel sonno. Un torrente di sangue ondeggia.
E ci butta su, quando l'alba, tardi, fiorisce.



MY NIGHTS

My nights broken by thick shouts.
An opened wound. A mouth
cuts the pain of glass.
Through the window a shout has flared inside
full of summer, heart, leaves.
A crying has come. Hard veins have threatened.
Always a crying is soaring over our nights.
We pull off the blankets,
we call in the sleep. A torrent of blood is waving.
And throws us up, when the dawn, late, flowers.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...