vineri, 22 februarie 2013

Rafael Alberti




ÎNTOARCEREA DRAGOSTEI PE DUNELE SCĂPĂRĂTOARE

O, întoarce-te, da, revino în dimineţile-acelea,
Scăpărătoare ale colinelor,
Tu, goală, fierbinte-n singurătăţi de nisipuri,
Ca un mare talaz de spumă trîntit
De mîniosul soare, veşnic în zbucium.

O, da, revino, întoarce-te, cum erai atunci, întinsă,
Cu părul tău blond, de înger, desfăcut pe sîn,
Cu dulcile tale pante alunecînd
Spre cele mai unduite penumbre adînci !

O, să fii tînăr, tînăr să fii ! O, nu pleca,
Revino, revino, întoarce-te, vino la mine în seara asta,
Pe-aceste singuratice dune, unde talazuri taie conturul coastelor tale adînci,
Unde marea în zbucium întinde picioarele ei azurii,
Mişcă buze ce cîntă
Şi braţe nocturne care mă-ncing şi mă duc.




THE RETURN OF LOVE ON THE BRIGHT DUNES

Oh, come back, yes, come back in those mornings,
Bright, of the hills,
You, naked, hot in the solitude of the sand,
As a great wave of foam thrown
By the furios sun, forever in struggle.

Oh, yes, come back, come back, as you were then, stretched,
With your blond hair, of an angel, spreaded on the breast,
With your sweet slopes sliping
Toward the most twisted deep shadows !

Oh, to be young, young to be ! Oh, do not leave me,
Come back, come back, come to me tonight,
On the lonely dunes where the waves cut the contour of yor ribs,
Where the sea in turmoil strethes her azure legs,
Moves lips to sing
And nocturnal arms to surround me and carry me away.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...