SIMPLITATE
Se deschide poarta dinspre grădină
cu docilitatea paginii
pe care-o dăruire statornică o cercetează,
iar înăuntru privirile
nu mai simt nevoia să se ațintească pe obiectele
ce s-au întipărit adînc în amintire.
Cunosc obiceiurile și sufletele
și graiul de aluzii
pe care oamenii ce-și duc viața împreună îl urzesc.
Nu am nevoie să vorbesc
și să mă-mpăunez cu hrisoave ticluite:
mă cunosc prea bine cei ce mă-nconjoară,
îmi știu neliniștile și slăbiciunea.
sta înseamnă să dobîndești darul cel mai de preț
pe care, poate, ni-l va da Cel de Sus :
nu laude deșarte, nici lauri de victorii,
ci pur și simplu îngăduința
de-a face parte din Realitatea necontestată,
asemenea pietrelor și copacilor.
SIMPLICITY
The gate of the garden is opening
with the docility of the page
which a steadfast devotion examines,
and inside the looks
do not need to stare at the objects
that have impressed deeply in the memory.
I know the habits and the souls
and the allusion language
that people who live together warps.
I do not need to talk
and boast of composed writings :
they know me well those around me,
they know my restlessness and weakness.
This means to get the most precious gift,
which, maybe, God Almighty will give to us :
nor empty praises, neither laurels of victory,
but simply the permission
of being part of the unquestionable Reality,
alike the stones and the trees.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.