APOCALIPS DE FIECARE ZI
Din pămînt
răsări o piatră
pînă la brîu.
Neîntrerupt
pustnicii şi pustiurile
sorb oazele.
Pe cerul părăsit
două-trei stele oarbe
într-o constelaţie schiloada.
Oase-nnegrite
şi sînge ruginit
în trupul meu.
În urmă se cască pămîntul.
Craniul meu
levitează.
EVERYDAY APOCALYPSE
From the ground
a stone has rosen
up to the waist.
Uninterruptedly
hermits and deserts
absorb the oasis.
On the sky left
two or three blind stars
in a crippled constellation.
Blackened bones
and rusty blood
in my body.
Behind the earth is opening.
My skull
is soaring.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.