VEŞNIC ( WASTE )
Se ofileşte floarea. Trece slava.
Culori se şterg. Mătăsuri se răresc.
Iubirea în ţărînă dispărea-va.
Se mută în trecut ce-i omenesc.
O, cum sclipirii Timpu-i află leacul
În lada neagră care soarbe ani!
El bate-n cuie peste ea capacul,
Pe mame, fii, prieteni şi duşmani.
Frumoase fete, buze înfocate,
Şi prieteni care se rugau, sperau,
Sunt azi în vînt petale spulberate,
Cu ticălosul Timp pierdutu-s-au.
Dar cînd în ritm de clopot rîde El,
Din Moarte, uite, iese-un ghiocel.
Traducere de Paul Abucean
ETERNO ( SPRECO )
Appassisce il fiore. La gloria passa.
I colori impallidiscono. La seta si sfilaccia.
L'amore nella polvere sparisce.
Va nel passato cio che e umano.
O, come lo splendore Il Tempo cura
Nella cassa nera che sorseggia gli anni!
Esso inchioda su di lei il tappo,
Su madri, figli, amici e nemici.
Belle ragazze, labbra ardenti,
E amici che pregavano, speravan,
Sono oggi nel vento petali svaniti,
Col farabutto Tempo sono persi.
Ma quando nel ritmo di campana ride Esso,
Dalla morte, ecco, spunta il bucaneve.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.