OGLINDA
De mic copil de-oglindă mă speriam,
Temandu-mă alt chip să nu-mi arate
Ori vreo anostă mască ce ascunde
Ceva îngrozitor. Sau nu cumva
Tăcutul timp ce-adastă în oglindă,
Ieşind din matcă, să inunde malul
Închipuirii mele şi să scoată
Tot felul de dihanii din adîncuri.
(N-am spus la nimeni, căci eram sfios.)
Acum mă tem ca nu cumva oglinda
Adevăratul chip sa mi-l arate,
De umbre răvăşit şi de păcate.
Speriatu-mi suflet, Domnul doar îl ştie.
THE MIRROR
Since I was a little boy, I was scared by the mirror,
I was afraid that it could show me another face
Or a stale mask that was hiding
Something awful. Or the silent time
That was standing in the mirror,
Getting out from its bed, could flood the shore
Of my imagination and take out
So many beasts from the depth.
(I didn't say it to anyone, because I was shy.)
Now I am afraid that the mirror
Would show me my true face,
Troubled by shadows and sins.
My frightened soul only God knows.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.