Nazim Hikmet

                               

POVARĂ

Ai obosit să-mi duci povara,
Ai obosit de mîna mea,
De ochii mei, de umbra mea,
Cuvintele mele erau incendii,
Cuvintele mele erau fîntîni,
Cîndva, de-odat-ai să simţi
În tine, povara urmelor mele de paşi,
Urmelor mele ce se îndepărtează
Şi asta va fi povara cea mai grea de purtat.


BURDEN

You've got tired of carrying my burden,
You've got tired of my hand,
Of my eyes, of my shadow,
My words were fires,
My words were fountains,
Once, suddenly you'll feel
Inside, the burden of the traces of my steps,
Of my traces that are departing
And this will be the haviest burden to bear.