Jorge Luis Borges

CELUI CE MĂ CITEŞTE

Invulnerabil eşti. Cum nu ţi-au dat
Cereştii zei ce soarta ţi-o pîndesc
Deşarte certitudini? Nu ţi-e oare
Timp neoprit, acelaşi timp de rîu
În care Heraclit văzu simbolul
Fugacităţii? Marmura te-aşteaptă
Dar nu o vei citi. În ea stau scrise
Şi data şi oraşul şi epitaful.
Din timp croite visuri ceilalţi sunt
Şi ei. Nici bronz nu sunt, nici aur.
Şi lumea, ca şi tine, e Proteu.
Eşti umbră şi în umbră vei intra.
Ce te aşteaptă la sfîrşit de drum:
Gîndeşte-te că ai murit demult.


A COLUI  CHE MI LEGGE

Invulnerabile sei. Come, non ti hanno dato
I celesti dei che spiano la tua sorte
Vuoti certitudini? Not e forse per te
L'infermato tempo, lo stesso tempo fiume
In quale Eraclito vide lo simbolo
Della fugacita? Il marmo ti aspetta
Ma tu non lo leggerai. In esso stanno scritte
Anche la data, e la cita, e l'epitaffio.
Dal tempo tagliati sogni gli altri sono
Anche loro. Ne bronzo sono, ne oro.
E il mondo, come te, e Proteo.
Sei ombra e nell'ombra entrerai.
Che cosa ti aspetta al fine della tua strada:
Pensa che sei morto molto tempo fa.



TO THAT WHO READS ME

You are invulnerable. What, the havenly god
Who spy on your fate have not given to you
Empty certainties? Is it not for you
The unstoppable time, the same time
In which Heraclit saw the symbol
Of passing? The marble waits for you
But you will not read it. On it are written
The date, and the town, and the epitaph.
Of the time cut dreams the others are
Too. Neither bronze, nor gold.
And the world, like you, is Proteus.
You are a shadow and in the shadow you will enter.
What is waiting for you at the end of your way:
Think that you have dyed long time ago.