Birgitta Trotzig

                      

SORA MEA, VIAŢA

O văd de departe, din întuneric - alter ego-ul meu, necunoscuta care sunt eu. Ea are ochi prevăzători. Ea are degete de ucigaş.
Din pămînt şi din iarbă - se ridică spre mine cu faţa în sus
dar rădăcinile feţei cresc pretutindeni ; văzute şi nevăzute
totul e rădăcină, legătură, flux sanguin.

Copilul acesta s-a născut într-o cameră verde, alăptarea lui a fost un dans prelung de veselie. Ca un mugure roz şi suculent a spînzurat de maţul albastru al buricului, a respirat, iară oxigenul din sînge, încă nedesprins de întreg, s-a uitat cu ochii lui lucitori şi albaştri drept în centrul naturii, sîngele a curs în valuri în corpul ei - şi dintr-o dată a devenit văzătoare, iradiind.

Pe ferestrele vechi, aripile îngerilor sunt acoperite cu ochi. În realitate omul este şi el acoperit cu ochi şi pe dinăuntru şi pe dinafară - ochii pielii, ochii membranei pînă adînc de tot. Fundul inimii nu-i decît un ochi, un ochi enorm.

Trupul vieţii este trup de om-fluture, un trup şimţitor şi prevăzător, care simte şi caută hrană, caută petala, frunza, colţii leului.



MY SISTER, LIFE

I see her from far, through the dark - my alter ego, the unknown that's me. She has cautious eyes. She has fingers of a killer.
From the earth and from the grass - she rises towards me with her face up
but the roots of her face grow everywhere, seen and unseen, everything is root, connection, blood flow.

This child was born into a green room, feeding him was a long dance of joy. Like a pink and juicy bud hang from the blue string of the navel, he breathed, and the oxigen in his blood, yet undetached from the whole, looked with its shining and blue eyes straight in the heart of the nature, the blood flowed in waves in her body - and suddenly she became a seer, radiating one.

On the old windows, angels' wings are covered with eyes. Actually human being is also covered with eyes inside and outside ; the eyes of the skin, the eyes of the membrane, as far as the bottom. The bottom of the heart isn't but an eye, an enormous eye.

The body of life is a butterfly-human being, a sensitive and cautious body that feels and looks for food, searches the petal, the leaf, the lions teeth.