Hjalmar Gullberg

                     

AŞTEPT LUNA

Deşi înnourat, soarele mă orbeşte,
Pe pleoapele mele apas-o mîhnire.

Nu cutez în alţi ochi să mă privesc
Căci ei, numai iubindu-mă, nu mă ajută.

Singură, marea îmi dă o povaţă ;
Acolo alerg cînd se înnoptează.

Aştept luna, prietena mea întru durere.
Cu ea pot vorbi de cineva care-a murit.



I AM WAITING FOR THE MOON

Although cloudy, the sun is blinding me,
On my eyelids a sorrow is pressing.

I do not dare to look to me in other eyes,
For they, just loving me, do not help me.

Only the sea gives me an advice ;
There I run when the night comes.

I am waiting for the moon, my friend in pain.
With her I can speak about somebody who has died.