joi, 5 ianuarie 2012

Rainer Maria Rilke

                                         


TOAMNĂ

Cad frunzele şi cad de departe,
parca s-ar ofili grădini în ceruri ;
şi cad încet, cu gesturi care neagă.

Şi noaptea, cade greu tărîna-ntreagă,
din mii de stele în singurătate.

Noi toţi cădem. Si-această mînă cade.
Şi cealaltă, o vezi ; la fel în toate.

Şi totuşi, este Unul care ţine
căderea, blînd, în mîini atît de line.


AUTUMN

The leavs are falling and fall from far,
as gardens in the sky would wither ;
and they are falling slowly with negative gestures.

And in the night are heavily falling the dust
from thousands solitary stars.

We are falling too . And this hand is falling.
And the other one, you see it ; the same in all.

However there is One who keeps
the falling, kindly, in his gentle hand.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...