Cees Nooteboom

LEŞUL

Poezia  nu vorbeşte niciodată de mine
şi eu nu vorbesc niciodată de ea.
Eu sunt singur, poezia e singură
şi restul aparţine viermilor.

Am locuit pe străzile unde locuiesc cuvintele,
cărţi, scrisori, relatări,
şi aşteptam.
Totdeauna am aşteptat.

Cuvintele în chipuri luminoase sau sumbre
mă făceau mai sumbru sau mai luminos.
Pe lîngă mine treceau poezii
şi se recunoşteau singure ca iun lucru
În timp ce îl vedeam mă vedeam pe mine.

Această patimă nu sfîrşeşte nicicînd.
Poeziile se entuziasmează pîndesc după poeţii lor.
Hoinăresc fără ordin prin ocolul mare al cuvintelor
şi aşteaptă leşul curatelor,
compactelor,supuselor, săvîrşitelor,
incontestabilelor lor
înfăşişări.

Traducere de Dumitru Marian



LA SALMA

La poesia non parla mai di me
ed io non parlo mai di lei.
Io sono solo, la poesia e sola
ed il resto appartiene ai vermi.

Ho abitato nelle strade dove abitano le parole,
libri, lettere, resiconti,
e aspettavo.
Sempre ho aspettato.

Le parole a modi luminosi o scuri
mi rendevano piu scuro o piu luminoso.
Vicino a me passavano poesie
e si riconoscevano da sole come fossero una cosa.
Mentre la vedevo vedevo me stesso.

Qusta passione non finisce mai.
Le poesie diventano entusiaste  spiano il loro poeta.
Girano senza ordine per il gran recinto delle parole
e aspettano la salma dei loro puri,
compatti, sottomessi, commessi,
irrefutabili
contegni.



THE CORPSE

The poetry never talks about me
and I never talk about it.
I am lonely, the poetry is lonely
and the rest belong to the warms.

I have lived on the streets where the words live,
books, letters, accounts,
and I was waiting.
Always I was waiting.

The words in light or gloomy moods
made me more light or more gloomy.
By me were passing poems
and they recognized themselves as a thing.
While I saw it I saw myself.

This passion never ends.
The poems get enthusiastic spy on their poets.
They wander without order across the large grounds of the words
And wait for the corpse of their pure,
compact, obedient, accomplished,
undeniable
appearances.

Fernando Pessoa

PAZNICUL TURMELOR

VI

A te gîndi la Dumnezeu înseamnă a nu asculta de Dumnezeu,
Fiindcă Dumnezeu a vrut ca noi să nu îl cunoaştem,
Iată de ce nu ni s-a arătat...

Să rămînem simpli şi calmi
Ca izvoarele şi arborii,
Iar Dumnezeu ne va iubi făcînd din noi
Nişte noi aşa cum sunt arborii arbori,
Şi cum izvoarele sunt izvoare,
Şi ne va dărui verdeaţă în primăvara lui,
Şi un fluviu pe care să plutim cînd ne vine sfîrşitul...
Şi nimic altceva, căci de ne-ar mai da ar însemna cu atît mai mult să ne ia.

Traducere de Dinu Flămând



IL CUSTODE DEI GREGGI

VI

Pensar a Dio vuol dire non obbedire a Dio,
Perche Dio ha voluto che noi non lo conosciamo,
Ecco perche non si e fatto visto a noi...

Restar semplici e calmi
Come le sorgenti e gli alberi,
E Dio ci amera facendo di noi
Dei noi cosi come sono gli alberi alberi,
E come le sorgenti sono sorgenti,
E ci regalera verdura nella sua primavera,
E un fiume su quale galleggiare quando viene la nostra fine...
E niente altro, perche se ci dasse di piu vorrebbe dire tanto piu toglierci.



THE WATCHMAN OF THE FLOCKS

VI

To think to God means  not to obey to God,
Because God wanted us not to know him,
It's the reason because he did not show him to us...

To stay simple and calm
Like the springs and the trees,
And God will love us making of us
Some us as the trees are trees,
And as the springs are springs,
And he will offer us green color in his spring,
And a river on which to drift when our end comes...
And nothing else, because if he would give us more would mean as much as to take from us.

Jorge Luis Borges

AURUL TIGRILOR

Pînă sosi-va ceasul de galben asfinţit
Nu-mi voi putea lua ochii
De la impunătorul tigru de Bengal.
De colo-colo umblă pe hărăzitu-i drum
Şi nici nu bănuieşte
Că gratiile-s închisoarea lui.
Veni-vor după-aceea şi ceilalţi tigri.
Tigrul de foc veni-va al lui Blake,
Şi aur, mult, sub diferite chipuri:
metalul iubitor care-a fost Zeus,
Inelul celor două nopţi, Draupnir,
Cel care zămisleşte nouă inele
Iar acestea, altele nouă, şi tot aşa la nesfîrşit.
Cu anii fost-am părăsit
De celelalte culori încîntătoare.
Nu mi-au rămas decît
Tremurătoarea lumină, umbra deasă,
Şi aurul de la-nceput.
Voi, asfinţituri! Voi, tigri! Voi fulgerări
Ale mitului şi ale vremii!
Văd un aur mult mai preţios, părul tău
Pe care-l jinduiesc aceste mîini.

Traducere de Andrei Ionescu



L'ORO DELLE TIGRE

Finche verra l'ora di giallo tramonto
Non potro staccare i miei occhi
Dalla maestosa tigre di Bengalo.
Li e la cammina sulla sua destinata strada
E neppure sospetta
Che le sbarre sono la sua prigione.
Verrano poi le altre tigre.
Verra la tigre di fuoco di Blake
E oro, molto, a diversi volti:
Il metallo amante che fu Giove,
L'anello delle due notti, Draupnir,
Quello che foggia nove anelli
E questi altri nove, e cosi via.
A passar degli anni sono stato abbandonato
Dai tutti gli altri colori incantevoli.
Non mi restano che
La tremolante luce, l'ombra densa,
E l'oro dall'inizio.
Voi, tramonti! Voi, tigre! Voi, lampi
Del mito e del tempo!
Vedo un oro molto piu prezioso, i tuoi capelli
Che queste mani bramano.



THE GOLD OF THE TIGERS

Till will come the hour of yellow twilight
I shall not be able to take my eyes
From the majestic tiger of Bengal.
Here and there he walks on his destined road
And does not suspect
That the bars is his prison.
Will come then the other tigers.
Will come Blake's tiger of fire,
And a lot of gold under several faces:
The loving metal that was Zeus,
The ring of the two nights, Draupnir,
That forges nine rings,
And these, another nine and so on.
By passing of the years I was left
By the other wonderful colors.
They remained to me only
The trembling light, the thick shade
And the gold of the beginning.
You, sunsets! You, tigers! You lightnings
Of the myth and  time!
I see a more precious gold, your hair,
That is craved by these hands.

Gunnar Ekelof

CÎND SE  AJUNGE ATÎT DE DEPARTE

Cînd se ajunge atît de departe în absurd, cum am ajuns eu
fiecare cuvînt va fi din nou interesant,
descoperiri în azvîrliturile
răsucite cu sape arheologice:
neînsemnatul cuvînt Tu
poate o mărgea de sticlă
care atîrna odată la un gît
însemnatul cuvînt Eu
poate un ciob de cremene
cu care un ştirb şi-a răzuit
carnea tare.

Traducere de Petre Stoica



QUANDO SI VA COSI LONTANO

Quando si va cosi lontano nell'assurdo, come sono andato io
ogni parola sara ancora interesante,
scoperte nei tiri
avvolte con zappe archeologice:
l'insignificante parola Tu
forse una perlina di vetro
che pendeva una volta ad un collo,
l'importante parola Io
forse una scheggia di silice
con il quale uno sdentato si e raspato
la carne dura.



WHEN YOU GO SO FAR

When you go so far into the absurd, as I have gone
every word will be interesting again,
discoveries in the throwings out
turned with archaeological hoes:
the insignificant ward You
maybe a glass pearl
that used to hang at a neck,
the important word I
maybe a piece of flint
with which a toothless has scraped
his tough flesh.

Giuseppe Ungaretti

SUNT O CREATURĂ

Ca această piatră
de la S.Michele
atît de rece
atît de aspră
atît de uscată
atît de refractară
atît de total
lipsită de suflet

ca această piatră
mi-e plînsul
ce nu se vede

moartea 
se ispăşeşte
trăind.



SONO UNA CREATURA

Come questa pietra
del S. Michele
cosi fredda
cosi dura
cosi prosciugata
cosi refrattaria
cosi totalmente
disanimata

Come questa pietra
e il mio pianto
che non si vede

La morte 
si sconta
vivendo.



I AM A CREATURE

Like this stone
from S.Michele
so cold
so rough
so dry
so rebellious
so totally
heartless

like this stone
is my weeping
unseen

the death 
is expiated
by living.

Georg Trakl

SOMNUL

Blestemate fiţi voi, întunecate otrăvuri,
Somn alb,
Această preaciudată grădină
De copaci în amurg,
Plină cu şerpi, fluturi de noapte,
Păienjeni, lilieci!
Străine! Umbra ta pierdută
În roşul serii,
Un corsar întunecat
În marea sărată a mîhnirii.
La marginea nopţii se ridică păsări albe
Peste oraşe de oţel.
În prăbuşire.


Traducere de Petre Stoica



IL SONNO

Maledetti siete voi, scuri veleni,
Sonno bianco,
Questo strano giardino
Di alberi nel tramonto,
Pieno di serpenti, farfalle di notte,
Ragni, pipistrelli!
Straniero! La tua ombra persa
Nel rosso della sera,
Un bucaniere oscuro
Nel mare salato della tristezza.
Alla margine della notte si alzano uccelli bianchi
Sopra citta di acciaio.
Nella rovina.



THE SLEEP

Curse on you, dark poisons,
White sleep,
This strange garden
Of trees at sunset,
Full of snakes, night butterflies,
Spiders, bats!
Stranger! Your shadow lost
Into the red of the evening,
A dark buccaneer
In the salty sea of the sorrow.
At the edge of the night white birds flies
Over the steel cities.
In ruins.

Alain Bosquet

CE CURTE FĂCEAM PENINSULELOR

Ce curte făceam peninsulelor.
Ce credinţă juram
crizantemelor de noiembrie.
Cum ne căutam capitala
printre peştii greoi şi bunele tristeţi.
Ce nume vesele dădeam
neantului, memoriei,
îndrăznelilor de dimineaţă.
Cum ţineam metamorfoza 
la mare cinste.
Tu trebuie să hotărăşti
că imanenţa este în cristal.



COME CORTEGGIAVAMO LE PENISOLE

Come corteggiavamo le penisole.
Quanta fede giuravamo
ai crisantemi di novembre.
Come cercavamo la nostra capitale
tra i pesci ponderosi e le buone malinconie.
Che nomi allegri davamo
al nulla, alla memoria, 
alle audacie del mattino.
Come tenevamo la metamorfosi
in gran onore.
Tu devi decidere
che l'immanenza sia un cristallo.



HOW MUCH WE USED TO COURT THE HALF ISLANDS

How much we used to court the half islands.
How much faith we used to swear
to the chrysanthemums of november.
How much we used to look for our capital
among the clumsy fishes and the good melancholies.
What merry names we used to give
to the nothngness, to the memory,
to the morning darings.
How much we used to keep the metamorphose
in great honour.
You must decide
that the immanence is a crystal.

Kabir

O, PRIETENE! NĂDĂJDUIEŞTE CÎT EŞTI ÎN VIAŢĂ

O, prietene! Nădăjduieşte cît eşti în viaţă, cunoaşte cît eşti în viaţă, înţelege cît eşti în viaţă:

Căci eliberarea în viaţă se află.

Dacă nu rupi lanţul cît eşti în viaţă, ce nădejde de eliberare mai ai în moarte?

Zadarnic e visul că sufletul se va uni cu El pentru că a trecut din trup:

Dacă e găsit acum, e găsit atunci.

Dacă nu, doar ce mergem să stăm în Cetatea Morţii.

Dacă ai unirea acum, o vei avea apoi.

O, AMICO! SPERA MENTRE SEI VIVO

O,amico! Spera mentre sei vivo, conosci mentre sei vivo, intendi mentre sei vivo:

Perche la lberazione c'e nella vita.

Se non rompi la catena mentre sei vivo, che speranza di liberarti hai nella morte?

Vano e il sogno che l'anima si unira con Lui perche ha sorpassato il corpo:

Se Lui e trovato ora, e trovato poi.

Se no, andremo a stare nella Citta della Morte.

Se hai l'unione ora, l'avrai poi.

O, MY FRIEND! HOPE WHILE YOU ARE ALIVE

O, my friend! Hope while you are alive, know while you are alive, understand while you are alive:

Because the liberation there is in the life.

If you do not broke the chain while you are alive, what hope of liberation have you in the death?

Vain is the dream that the soul will join Him because it has exceeded the body:

If He is found now, is found then.

If not we shall go to stay in the City of Death.

If you have the union now, you will have it then.

Adam Puslojic

IDILĂ DE TOAMNĂ

A douăzeci şi opta toamnă.

Ploaia ne sfîşie
şi ultimile fîşii de carne.

Ceaţa îmbrăţişează pămîntul.

Vreo două săruturi -
asta-i
dragostea?

Cineva, ca noaptea este.

Ploaia ne spintecă
şi ultimile zdrenţe.
Rămînem goi. Ea
se întoarce pe cer.

Răsărit invers.

Dumnezeu batjocoreşte ziua,
iar diavolul îmi dă mîna.
Merg drept,
fără să ştiu,
fără să ştiu aceasta:

De mult ne-a cotropit zăpada.

Traducere de Nichita Stănescu



IDILLIO D'AUTUNNO

Il vent'otto autunno.

La pioggia strappa
le nostre ultime striscie di carne.

La nebbia abbraccia la terra.

Quasi due baci -
questo sia
l'amore?

Qualcuno come la notte e.

La pioggia squarta
anche i nostri stracci.
Restiamo nudi. Essa 
ritorna sul cielo.

Alba rovescia.

Dio beffa il giorno,
e il diavolo mi da la mano.
Vado diritto,
senza sapere,
senza sapere questo:

Molto tempo fa la neve ci ha invadato.




AUTUMN ROMANCE

The twenty - eighth autumn.

The rain tears
our last strips of flash.

The fog hugs the ground.

Only two kisses -
is that
the love ?

Someone alike the night is.

The rain tears
our last rags. It
returns in the sky.

Reversed sunrise.

God mocks the day
and the devil gives me his hand.
I go right,
without knowing,
without knowing it :

The snow conquered us long time ago.

Rainer Maria Rilke

CEA CARE ORBEŞTE

La ceai, la fel cu ceilalţi, şedea.
C-apucă altfel ceaşca - la-nceput -
puţin altfel ca alţii - mi-a părut.
Şi brusc zîmbi. Aproape că durea.

Cînd în sfîrşit ei s-au sculat vorbind
şi l-ntîmplare şi încet treceau
prin multe încăperi ( vorbeau, rîdeau ),
eu am văzut-o. Celorlalţi urmînd,

închisă-n ea ca cea ce va să-nceapă
să cînte, în curînd, pentru mulţime ;
pe ochii bucuroşi, în limpezime,
lumina se-ntindea ca peste-o apă.

Urma încet, şi-un timp îi trebuia,
parc-ar fi fost ceva de depăşit,
şi parcă, după ce va fi suit,
ea nu va mai umbla ; ci va zbura.

Traducere de Maria Banuş



QUELLA CHE STA DIVENTANDO CIECA

Al te, simile agli altri,si sedeva.
Che prende altrimenti la tazza - all'inizio
un po piu altrimenti degli altri - mi pareva.
E all'improvviso sorrise. Quasi faceva male.

Quando finalmente loro si sono alzati parlando 
e a caso e lentamente passavano
per molte stanze (parlavano, ridevano)
io l'ho vista. Inesguendo gli altri,

chiusa dentro di se come quella che sta cominciando
cantare, presto, per la folla;
sui occhi gioiosi, nella chiarezza,
la luce si stendeva come su un'acqua.

Inseguiva lentamente, e le doveva un tempo,
come se fosse stato qualcosa da superare,
e come se dopo aver salito,
lei non camminera piu; ma volera.



THE ONE WHO IS GETING BLIND

At tea, like others, she stood.
That she would catch differently the cup - at the beginning -
differently than others - seemed to me.
And suddenly she smiled. It almost hurt.

When they finally got up speaking
and passed at random and slowly
through the rooms ( talking, laughing ),
I saw her. Following the others,

closed inside herself, that one who will begin
to sing soon for the crowd ;
on the glad eyes, in their clarity,
the light was spreading as over water.

She was walking slowly and she needed a time
as it was something to overcome,
and as, after she would get up,
she wouldn't walk ; but fly.

Rabindranath Tagore

MI-AM IROSIT ZIUA ÎN PULBEREA USCATĂ...

Mi-am irosit ziua în pulberea uscată şi fierbinte a drumului.
Acum, în răcoarea serii, bat la uşa hanului. E pustiu şi părăginit.
Un bătrîn şi hîd arbore ashath îşi întinde hulpavele rădăcini prin crăpăturile căscate ale zidului.

Cîndva, drumeţii veneau aici să-şi spele picioarele ostenite.
Îşi întindeau rogojinile în ocol, în lumina de ceaţă a lunii în creştere, şedeau şi povesteau despre tărîmuri necunoscute.
Dimineaţa se trezeau învioraţi cînd ciripitul zburătoarelor îi înveselea şi flori prietene îşi aplecau spre ei, de la marginea drumului, capetele.
Pe mine, însă, nici o lampă aprinsă nu m-a aşteptat cînd am sosit aici.
Pete negre de fum, rămase de la cine ştie ce lămpi de seară uitate, mă privesc ţintă, din perete, ca nişte ochi fără vedere.
Licurici freamătă în tufişul de lîngă eleşteul secat şi ramuri de bambu îşi aruncă umbrele pe cărarea năpădită de buruieni.

În amurgul acestei zile nu-s oaspetele nimănui.
Noaptea lungă îmi stă dinainte, şi-s ostenit.

Traducere de Iv. Martinovici



HO SPRECATO IL MIO GIORNO NELLA SECCA POLVERE...

Ho sprecato il mio giorno nella secca e scuotente polvere della strada.
Adesso, nella freschezza della sera busso alla porta della locanda. E desera e in rovina.

Un vecchio e brutto albero ashath stende le sue voraci radici dentro le spaccature del muro.

Una volta i viandanti venivano qui per lavarsi i stanchi piedi.
Stendevano le loro stuoie nel cortile, nella luce di nebbia della luna crescente, stavano e narravano di terre sconosciute.
Al mattino si svegliavano freschi quando il cinguettio degli uccelli  li rallegrava e i fiori amici piegavano verso di loro le loro teste, nei cigli della strada.
Pero me, nessun lampada accesa mi aspettava quando sono arrivato qui.
Macchie nere di fumo, rimaste dalle chi sa quali lampade di sera dimenticate, mi guardano direttamente, dal muro, come occhi senza vista.
Lucciole brulicano nel boschetto vicino al secco stagno e rammi di bambu gettano le loro ombre sul sentiero invaso da erbe selvatiche.

Nel tramonto di questo giorno sono l'ospite di nessuno.
La lunga notte sta davanti a me e sono stanco.




I  HAVE WASTED MY DAY IN THE DRY DUST...

I have wasted my day in the hot dry dust of the road.
Now, in the cool of the evening, I am knocking on the door of the inn. It is desert and ruined.
An old and ugly ashath tree spreads its greedy roots in the cracks of the wall.

Once, the trevellers came here to wash their tired feet.
They spreaded their mats in the courtyard, in the light of the misty rising moon, set and narrated about unkown realms.
In the morning thes woke up refreshed when the twittering of the birds made them cheerful and friends flowers leaned towards them, from the roadside, their little heads.
For me, however, no lighted lamp was waiting when I came here.
Black spots of smoke, left from who knows what forgotten evening lamps, are staring at me from the wall like blind eyes.
Fireflies are buzzing in the bush near the drained pond and branches of bambu cast their shadow on the path overgrown with weeds.

On the eve of this day I am nobody's guest.
The long night lies in front of me, and I am tired.

Rumi

EŞTI ÎN CĂUTAREA SUFLETULUI TĂU ?

Eşti în căutarea sufletului tău ?
Atunci părăseşte-ţi închisoarea.
Lasă valul ; uneşte-te cu rîul şi
Revarsă-te în ocean.
Absorbit de această lume
Ai făcut din ea o povară.
Ridică-te deasupra lumii -
O altă viziune !

Traducere de Simona Trandafir



SEI NELLA RICERCA DELLA TUA ANIMA?

Sei nella ricerca della tua anima?
Allora lascia la tua prigione.
Lascia l'onda; unisciti al fiume e
Riversati nell'oceano.
Assorto da questo mondo
L'hai fatto un fardello.
Alzati sopra il mondo -
Un altra visione.




ARE YOU LOOKING FOR YOUR SOUL ?

Are you looking for your soul ?
Then leave your prison.
Leave the wave ; join the river,
Flow into the ocean.
Absorbed by this world,
You have made a burden of it.
Rise above the world -
Have a new vision !

Yvan Goll

CASCADA

Apă şi om,
voi sunteţi eterna mişcare!
Voi sunteţi goana neostoită: voi sunteţi spiritul!
O stîncă nu rămîne neclintită, un zeu nu rămîne deasupra :
strălucirea voastră despică blocurile de granit,
sub vocile voastre plesnesc tăcerile morţii.

O, cascadă, tu, dans de perle,
din trunchiul tău de apă, unicul, prăvălit,
înfloreşti pe pămînt milioane de ramuri fluide,
te dăruieşti otrăvitei urzici din şanţurile drumurilor,
înalţi fîntîna verde, ţîşnitoare a palmierului,
în roua ta se răcoreşte floarea de nu-mă-uita
iar unsurosul măslin te soarbe cu pompe de-aramă.
Tu eşti nemărginita iubire a pămîntului!

Aşa vreau şi eu, nemuritoare iubire,
să curg în şiroaie şi să mă revărs către omenire;
de jos, din singurătate, de jos,
înspumat să mă retopesc în iubire
(de pe înălţimea piscului măsor adîncimile văii),
spre oameni din nou să mă vărs îndărăt,
spre întunecatele văgăuni ale învinşilor şi înrobiţilor,
spre mohorîtele pustiuri ale strădaniei şi lipsei de rod,
spre nesfîrşita cîmpie a săracilor şi a nătîngilor,
spre porturile afumate ale celor goniţi şiconstrînşi -
în jos, în jos, trebuie să mă supun goanei eterne,
cine se dăruieşte devine mai întotdeauna bogat.

Cu gură clocotindă şi cu ochi care rîd
vreau să risipesc iubirea mare a nopţii acesteia,
să mă dăruiesc, dăruiesc, pentru că ştiu:
nesecaţi sunt gheţarii pămîntului,
nesecate-s izvoarele inimii!

Traducere de Petre Stoica



LA CASCATA

Acqua e uomo,
voi siete l'eterno movimento!
Voi siete instancabile correre: voi siete lo spirito!
Una roccia non resta ferma, un dio non resta sopra:
il vostro splendore stacca i blocchi di granito,
sotto le vostre voci si rompono i silenzi della morte.

O, cascata, tu, danza di perle,
dal tuo tronco d'acqua, l'unico, crollato
fiorisci sulla terra migliaia di rami fluidi,
ti offri all'avvelenata ortica dai fossi delle strade,
alzi la fontana verde, schizzante della palma,
nella tua rugiada si rinfresca il fiore di miozotis
e l'unto olivo ti sorseggia con pompe di rame.
Tu sei il sconfinato amore della terra!

Cosi voglio anch'io, immortale amore,
grondare e riversarmi verso l'umanita:
da giu, dalla solitudine, da giu,
schiumoso, sciogliermi nell'amore
( dall'altezza della cima sto misurando le profondita della valle),
verso la gente nuovamente versarmi indietro
verso le oscure voragini dei vinti e degli asserviti,
verso i cupi deserti dello sforzo e della mancanza di frutta,
verso la smisurata pianura dei poveri e dei sciochi,
verso i fumosi porti dei cacciati e costretti -
giu, giu, devo sottomettermi all'eterno correre,
chi si devota diventa quasi sempre ricco.

Con la bocca fervida e occhi ridenti
voglio sprecare il gran amore di questa notte,
offrirmi, offrirmi, perche lo so:
inesauribili sono i ghiacciai della terra,
inesauribili sono le fonti del cure!



THE WATERFALL

Water and man,
you are the eternal movement!
You are the tireless running: you are the spirit!
A rock does not stay firm, a god does not stay above:
your shining splits the granite blocks,
under your voices break the silences of the death.

O, waterfall, you, dance of pearls,
from your water trunk, the unique, overthrown
you flower on the earth millions of fluid branches,
you offer yourself to the poisonous nettle in the ditches of the road,
you raise the green gushing fountin of the palm tree,
into your dew refreshes the forget-me-not flower,
and the oily olive tree sips you with copper pumps.
You are the boundless love of the earth!

So I want, undying love,
to flow and overthrow towards the humanity:
from below, from my solitude, from below,
frothy to melt again into love 
(from the highness of the peak I measure the deepness of the valley),
to the people to overflew back
to the dark ravines of the defeated and subdued,
to the gloomy deserts of the endeavour and lack of fruit,
to the endless plain of the poor and silly,
to the smoky seaports of the chased and constrained -
down, down, I must subdue to the eternal running,
he who offer himself becomes almost always  rich.

With my mouth boiling and laughing eyes
I want squander  the great love of this night,
to offer me, offer me, because I know:
perennial are the icebergs of the earth,
perennial are the springs of the heart!