PE CREPUSCULARA CĂRARE A UNUI VIS...
Pe crepusculara cărare a unui vis am căutat-o pe aceea pe care-o iubisem într-o viaţă de altădată.
Casa îi era aşezată la capătul unei uliţi pustii.
În adierea serii păunul ei drag moţăia pe beţişorul lui şi porumbeii stăteau cuminţi în ungherul lor.
Ea îşi lăsă lampa pe pragul uşii şi se înălţă dreaptă înainte-mi.
Ridică ochii mari către mine şi în tăcere,-ntrebă : " Cum o mai duci, prietene ? "
Încercai să-i răspund, dar graiul nostru de-atunci îl pierdusem şi-l uitasem.
Mă gîndeam, mă gîndeam, în zadar mă gîndeam : numele noastre nu-mi mai veneau în minte.
Lacrimi luciră în ochii ei. Îmi întinse mîna. O strînsei şi rămăsei tăcut.
Lampa ce ne lumina pîlpîi în boarea serii şi se stinse.
Traducere de Iv.Martinovici
SUL CREPUSCOLARE SENTIERO DI UN SOGNO...
Sul crepuscolare sentiero di un sogno ho cercato quella che avevo amata in un altra vita.
La sua casa si trovava alla fine di una strada deserta.
Nell'alito della sera il suo caro pavone sonnecchiava sul suo bastoncino ed i piccioni stavano buoni nel loro angolo.
Lei lascio la sua lampada sulla soglia della porta e si alzo diritta davanti a me.
Alzo i suoi grandi occhi verso di me e nel silenzio domando: " Come stai, amico?"
Provai a risponderle ma la nostra lingua di una volta avevo dimenticata e persa.
Pensavo, pensavo, in vano pensavo: i nostri nomi non ricordavo.
Lacrime luccicavano nei suoi occhi. Mi ha teso la suo mano. L'ha stretta e sono rimasto in silenzio.
La lampada che ci illuminava tremolo nell'alito della sera e si spegno.
ON THE TWILIGHT PATHWAY OF A DREAM...
On the twilight pathway of a dream, I looked for those who I had loved in another life.
Her house there was at the end of a desert road.
In the breeze of the evening her beloved peacock was napping on his stick and the pigeons sat quiet in their corner.
She put her lamp on the threshold of the door and got up right before me.
Then she raised her big eyes towards me and asked : " How are you, my friend ? "
I tried to answer, but our language of once I had lost and forgotten.
I thought, I thought, but in vain : our names came no longer in my mind.
Tears sparkled in her eyes. She reached out her hand. I pressed it and remained silent.
The lamp that was lighting us flickered in the breeze of the evening and set off.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.