Yvan Goll

CASCADA

Apă şi om,
voi sunteţi eterna mişcare!
Voi sunteţi goana neostoită: voi sunteţi spiritul!
O stîncă nu rămîne neclintită, un zeu nu rămîne deasupra :
strălucirea voastră despică blocurile de granit,
sub vocile voastre plesnesc tăcerile morţii.

O, cascadă, tu, dans de perle,
din trunchiul tău de apă, unicul, prăvălit,
înfloreşti pe pămînt milioane de ramuri fluide,
te dăruieşti otrăvitei urzici din şanţurile drumurilor,
înalţi fîntîna verde, ţîşnitoare a palmierului,
în roua ta se răcoreşte floarea de nu-mă-uita
iar unsurosul măslin te soarbe cu pompe de-aramă.
Tu eşti nemărginita iubire a pămîntului!

Aşa vreau şi eu, nemuritoare iubire,
să curg în şiroaie şi să mă revărs către omenire;
de jos, din singurătate, de jos,
înspumat să mă retopesc în iubire
(de pe înălţimea piscului măsor adîncimile văii),
spre oameni din nou să mă vărs îndărăt,
spre întunecatele văgăuni ale învinşilor şi înrobiţilor,
spre mohorîtele pustiuri ale strădaniei şi lipsei de rod,
spre nesfîrşita cîmpie a săracilor şi a nătîngilor,
spre porturile afumate ale celor goniţi şiconstrînşi -
în jos, în jos, trebuie să mă supun goanei eterne,
cine se dăruieşte devine mai întotdeauna bogat.

Cu gură clocotindă şi cu ochi care rîd
vreau să risipesc iubirea mare a nopţii acesteia,
să mă dăruiesc, dăruiesc, pentru că ştiu:
nesecaţi sunt gheţarii pămîntului,
nesecate-s izvoarele inimii!

Traducere de Petre Stoica



LA CASCATA

Acqua e uomo,
voi siete l'eterno movimento!
Voi siete instancabile correre: voi siete lo spirito!
Una roccia non resta ferma, un dio non resta sopra:
il vostro splendore stacca i blocchi di granito,
sotto le vostre voci si rompono i silenzi della morte.

O, cascata, tu, danza di perle,
dal tuo tronco d'acqua, l'unico, crollato
fiorisci sulla terra migliaia di rami fluidi,
ti offri all'avvelenata ortica dai fossi delle strade,
alzi la fontana verde, schizzante della palma,
nella tua rugiada si rinfresca il fiore di miozotis
e l'unto olivo ti sorseggia con pompe di rame.
Tu sei il sconfinato amore della terra!

Cosi voglio anch'io, immortale amore,
grondare e riversarmi verso l'umanita:
da giu, dalla solitudine, da giu,
schiumoso, sciogliermi nell'amore
( dall'altezza della cima sto misurando le profondita della valle),
verso la gente nuovamente versarmi indietro
verso le oscure voragini dei vinti e degli asserviti,
verso i cupi deserti dello sforzo e della mancanza di frutta,
verso la smisurata pianura dei poveri e dei sciochi,
verso i fumosi porti dei cacciati e costretti -
giu, giu, devo sottomettermi all'eterno correre,
chi si devota diventa quasi sempre ricco.

Con la bocca fervida e occhi ridenti
voglio sprecare il gran amore di questa notte,
offrirmi, offrirmi, perche lo so:
inesauribili sono i ghiacciai della terra,
inesauribili sono le fonti del cure!



THE WATERFALL

Water and man,
you are the eternal movement!
You are the tireless running: you are the spirit!
A rock does not stay firm, a god does not stay above:
your shining splits the granite blocks,
under your voices break the silences of the death.

O, waterfall, you, dance of pearls,
from your water trunk, the unique, overthrown
you flower on the earth millions of fluid branches,
you offer yourself to the poisonous nettle in the ditches of the road,
you raise the green gushing fountin of the palm tree,
into your dew refreshes the forget-me-not flower,
and the oily olive tree sips you with copper pumps.
You are the boundless love of the earth!

So I want, undying love,
to flow and overthrow towards the humanity:
from below, from my solitude, from below,
frothy to melt again into love 
(from the highness of the peak I measure the deepness of the valley),
to the people to overflew back
to the dark ravines of the defeated and subdued,
to the gloomy deserts of the endeavour and lack of fruit,
to the endless plain of the poor and silly,
to the smoky seaports of the chased and constrained -
down, down, I must subdue to the eternal running,
he who offer himself becomes almost always  rich.

With my mouth boiling and laughing eyes
I want squander  the great love of this night,
to offer me, offer me, because I know:
perennial are the icebergs of the earth,
perennial are the springs of the heart!